Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul prin care bujorul este declarat Floare Naţională
a României. S-au înregistrat 180 voturi „pentru”, 39 „împotrivă” şi 23 de abţineri. Printre prevederile acestei legi se mai numără și organizarea anuală, atât la nivel național cât și local, a unui Festival al Bujorului, urmând ca autoritățile să susțină material și logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc.
Proiectul mai prevede că autorităţile administraţiei publice locale pot organiza anual expoziţii florale centrate pe bujor şi vor putea amenaja în parcuri şi grădini publice spaţii rezervate cultivării florii de bujor. Consiliile judeţene pot lua măsuri pentru înfiinţarea şi întreţinerea unor mini-grădini botanice în care florile de bujor să ocupe spaţii distincte şi pot sprijini amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistică urbană. Uniunea Artiştilor Plastici va sprijini organizarea pe plan local a unor expoziţii de pictură consacrate florii de bujor.
Totodată, se prevede ca Romfilatelia să cuprindă în planul său de emisiuni filatelice emiterea unor coliţe şi timbre consacrate florii de bujor. „Asociat în tradiția și cultura românească cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele, bujorul româneasc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război și veteranii teatrelor de operații. Prin purtarea bujorului la rever, românii demonstrează recunoștința pentru faptele de arme ale militarilor români din toate timpurile”, sunt o parte din motivele expuse. Bujorul include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova. Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100 de varietăți și soiuri. În conștiința populară, ideea de sănătate, frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor. Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor.